Mos Craciun la Gãiceana (sau "ce mi-am mai uat saptamana asta")

azi am fost la Gãiceana. Azi am fost rugat de Mosu' sa-i tin locul la niste copii. Nu mi-a spus ca de fapt imi dadea o lectie. Nu mi-a spus ca ei mananca o ciocolata pe an, de Craciun, cea care o aduce Mosu, si se lauda cu ea asa cum ma laud eu cu "ce mi-am luat saptamana asta", ce lentila, ce filtru...care niciodata nu imi ajung. Nu mi-a spus ca un ursulet de plus mic si vechi, de la o benzinarie, o sa starneasca o reactie de bucurie cum nu m-as fi asteptat in veci. Sau o banana... nu mai spun de o masinuta de curse, sau de o papusa Barbie-like. Nu mi-a spus ca inca mai exista copii cu emotia si cu bunul simt al omului simplu, de la tara, dintr-un sat izolat, catre care treci sapte dealuri si sapte vai (cred ca erau chiar mai multe), copii care stiu poezii de Topîrceanu sau de Otilia Cazimir. Ma intreb oare cat o sa tina succesul asta al educatorului si invatatorului din Gãiceana. Oare cand aunge internetul cu DC++ si la ei?...Mai am foarte putin pana la a ma simti vinovat pentru situatia lor, dar ma consoleaza gandul ca putinul daruit de noi astazi a insemnat inimaginabil de mult pentru ei. Calatoria la Gãiceana a fost posibila numai cu ajutorul FSC Bacau (Fundatia de Sprijin Comunitar). Bravas pentru tot ce faceti!